tiveală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a tivi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ti've̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tiveală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tiveală tiveli
Articulat tiveala tivelile
Genitiv-Dativ tivelii tivelilor
Vocativ tiveală tivelilor
  1. faptul de a tivi; (concr.) ceea ce s-a tivit.


Traduceri

Referințe