toantă

română

Etimologie

Din tont.

Pronunție

• AFI: /'to̯an.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului toantă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	toantă	toante
Articulat	toanta	toantele
Genitiv-Dativ	toantei	toantelor
Vocativ	toanto	toantelor

1. persoană proastă, neghioabă, nătângă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online