tocăni

română

Etimologie

Contaminare între a toca și a ciocăni, a bocăni.

Pronunție

• AFI: /to.kə'ni/

Verb

Conjugarea verbului tocăni
Infinitiv	a tocăni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	tocănesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să tocănească
Participiu	tocănit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a bate, a bocăni, a ciocăni; a toca.

Cuvinte derivate

• tocănire
• tocănit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aconit
• cation
• căințo
• cănițo
• cătino
• conița
• antico
• atonic
• cinato
• cionta
• contai

Referințe

• DEX '98 via DEX online