toceală
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /to'ʧe̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului toceală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | toceală | toceli |
| Articulat | toceala | tocelile |
| Genitiv-Dativ | tocelii | tocelilor |
| Vocativ | toceală | tocelilor |
- faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală.
- faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online