trâmbire
Etimologie
Din trâmbi.
Pronunție
- AFI: /trɨm'bi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului trâmbire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trâmbire | trâmbiri |
| Articulat | trâmbirea | trâmbirile |
| Genitiv-Dativ | trâmbirii | trâmbirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a trâmbi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri