trăda

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină tradere.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
trăda
Infinitiv a trăda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
trădez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să trădeze
Participiu trădat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc.
  2. (v.tranz.) a fi neloial față de cineva sau de ceva.
  3. (v.tranz.) a se abate de la o linie de conduită, a dovedi inconsecvență față de o acțiune, de o idee etc.
  4. (v.tranz.) a comite o infidelitate în dragoste sau în căsnicie; a înșela.
  5. (v.tranz.) (despre facultăți fizice sau psihice) a nu mai funcționa (bine), cauzând dificultăți.
    Memoria îl trădează.
  6. (v.tranz. și refl.) a (se) da pe față; a (se) da de gol.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe