trebăluire
Etimologie
Din trebălui.
Pronunție
- AFI: /tre.bə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului trebăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trebăluire | trebăluiri |
| Articulat | trebăluirea | trebăluirile |
| Genitiv-Dativ | trebăluirii | trebăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a trebălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri