treierătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din treierător.

Pronunție

  • AFI: /tre.je.rə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
treierătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ treierătoare treierătoare
Articulat treierătoarea treierătoarele
Genitiv-Dativ treierătoarei treierătoarelor
Vocativ treierătoareo treierătoarelor
  1. muncitoare care lucrează la batoză.
  2. mașină de treierat; batoză.


Traduceri

Referințe