trișa
Etimologie
Din franceză tricher.
Pronunție
- AFI: /ˈtɾi.ʃa/
Verb
| Conjugarea verbului trișa | |
| Infinitiv | a trișa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
trișez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să trișeze |
| Participiu | trișat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a folosi mijloace necinstite la jocul de cărți.
- Sper că nu trișezi când ne jucăm.
- (v.tranz.) (parteneri la jocul de cărți) a induce în eroare, măsluind cărțile.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a înșela la jocul de cărți; (p. ext.) a păcăli, a înșela
|