trinchetin

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană trinchettina.

Pronunție

  • AFI: /trin.ke'tin/


Substantiv


Declinarea substantivului
trinchetin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trinchetin trinchetini
Articulat trinchetinul trinchetinii
Genitiv-Dativ trinchetinului trinchetinilor
Vocativ trinchetinule trinchetinilor
  1. (mar.) velă triunghiulară prinsă de arborele trinchet.


Traduceri

Referințe