De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză trinôme.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului trinom
|
n.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
trinom
|
trinoame
|
Articulat
|
trinomul
|
trinoamele
|
Genitiv-Dativ
|
trinomului
|
trinoamelor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- polinom cu trei termeni (trei monoame).
Traduceri