Sari la conținut

troncăni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tronc + sufixul -ani.

Pronunție

  • AFI: /tron.kə'ni/


Verb


Conjugarea verbului
troncăni
Infinitiv a troncăni
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		troncănesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să troncănească
Participiu troncănit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a face zgomot izbindu-se de ceva sau izbind un obiect de altul.
  2. (v.tranz.) (fig.) a flecări, a trăncăni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=troncăni&oldid=743141”