trubaci

română

Etimologie

Din rusă трубаkи (trubaci).

Pronunție

• AFI: /tru'baʧʲ/

Substantiv

Declinarea substantivului trubaci
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trubaci	trubaci
Articulat	trubaciul	trubacii
Genitiv-Dativ	trubaciului	trubacilor
Vocativ	trubaciule	trubacilor

1. (înv.) trâmbițaș (la vânătoare).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• buratic
• burtica
• brăcuit
• curbați

Referințe

• DEX '98 via DEX online