trufă

română

Din latină trufa.

Declinarea substantivului trufă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trufă	trufe
Articulat	trufa	trufele
Genitiv-Dativ	trufei	trufelor
Vocativ	'	'

ciupercă comestibilă în formă de cartof, de culoare violetă-negricioasă, care se dezvoltă în pământ.
preparat alimentar din cremă de ciocolată.