trusă
română
Etimologie
Din franceză trousse.
Pronunție
- AFI: /'tru.sə/
Substantiv
| Declinarea substantivului trusă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trusă | truse |
| Articulat | trusa | trusele |
| Genitiv-Dativ | trusei | truselor |
| Vocativ | trusă | truselor |
- geantă sau cutie specială în care se țin instrumente sau obiecte de primă necesitate, folosite în exercitarea unei profesiuni sau pentru toaletă; totalitatea instrumentelor sau obiectelor din această geantă sau cutie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online