turație

română

Etimologie

Din tur + sufixul -ație (după rotație).

Pronunție

• AFI: /tu'ra.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului turație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	turație	turații
Articulat	turația	turațiile
Genitiv-Dativ	turației	turațiilor
Vocativ	turație	turațiilor

1. mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax; rotație.
2. număr de rotații efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online