turbină
română
Etimologie
Din franceză turbine.
Pronunție
- AFI: /tur'bi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului turbină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | turbină | turbine |
| Articulat | turbina | turbinele |
| Genitiv-Dativ | turbinei | turbinelor |
| Vocativ | turbină | turbinelor |
- motor alcătuit dintr-un rotor (solidarizat cu un arbore) și dintr-un stator, care transformă energia potențială a unui fluid în energie mecanică de corp solid.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online