Sari la conținut

turlăcire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din turlăci.

Pronunție

  • AFI: /tur.lə'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
turlăcire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ turlăcire turlăciri
Articulat turlăcirea turlăcirile
Genitiv-Dativ turlăcirii turlăcirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a turlăci și rezultatul ei.


Traduceri