turnătorie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turnător + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /tur.nə.to'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
turnătorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ turnătorie turnătorii
Articulat turnătoria turnătoriile
Genitiv-Dativ turnătoriei turnătoriilor
Vocativ turnătorie turnătoriilor
  1. atelier, secție, întreprindere în care se execută operațiile de turnare a metalelor.
  2. meseria turnătorului; tehnica turnării metalelor.
  3. (fig.) pâră, denunț, calomnie la adresa cuiva.


Traduceri

Referințe