ușurător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) ușura + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /u.ʃu.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
ușurător
Singular Plural
Masculin ușurător ușurători
Feminin ușurătoare ușurătoare
Neutru ușurător ușurătoare
  1. (rar) care ușurează, alină, liniștește, calmează.


Traduceri

Referințe