ucenicie
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /u.ʧe.ni'ʧi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului ucenicie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | ucenicie | ucenicii |
Articulat | ucenicia | uceniciile |
Genitiv-Dativ | uceniciei | uceniciilor |
Vocativ | ucenicie | uceniciilor |
- faptul de a lucra ca ucenic; starea, calitatea, ocupația de ucenic; timpul petrecut de cineva ca ucenic.
- (p.gener.) formare, instruire a cuiva într-un anumit domeniu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online