ucenicire
Etimologie
Din ucenici.
Pronunție
- AFI: /u.ʧe.ni'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ucenicire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ucenicire | uceniciri |
| Articulat | ucenicirea | ucenicirile |
| Genitiv-Dativ | ucenicirii | ucenicirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a ucenici și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri