unisonanță
Etimologie
Din franceză unissonance.
Pronunție
- AFI: /u.ni.so'nan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului unisonanță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | unisonanță | unisonanțe |
| Articulat | unisonanța | unisonanțele |
| Genitiv-Dativ | unisonanței | unisonanțelor |
| Vocativ | ' | ' |
- armonie care rezultă din emiterea simultană a acelorași sunete de mai multe voci sau instrumente.
Traduceri
Traduceri