univers

De la Wikționar, dicționarul liber
Universul

română

Etimologie

Din franceză univers < latină universum.

Pronunție

  • AFI: /u.ni'vers/


Substantiv


Declinarea substantivului
univers
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ univers universuri
Articulat universul universurile
Genitiv-Dativ universului universurilor
Vocativ universule universurilor
  1. lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și spațiu, infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei.
    Fenomenele fizice din univers.
  2. globul pământesc; parte populată a globului pământesc (împreună cu tot ce se află pe el); locuitorii globului pământesc.
  3. mediul, cercul, lumea imediată în care trăiește cineva sau ceva: domeniu material, intelectual sau moral.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină universum.

Pronunție

  • AFI: /y.ni.vɛʁ/ pl. /y.ni.vɛʁ/


Substantiv

univers m., invariabil

  1. univers

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate





malteză

(Malti)

Etimologie

Din latină universum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

univers

  1. univers