urocultură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză uroculture.

Pronunție

  • AFI: /u.ro.kul'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
urocultură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urocultură uroculturi
Articulat urocultura uroculturile
Genitiv-Dativ uroculturii uroculturilor
Vocativ urocultură uroculturilor
  1. probă de laborator prin care se cercetează cultura microbiană din urină.


Traduceri

Referințe