uscăciune

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a usca + sufixul -ăciune.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
uscăciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uscăciune invariabil
Articulat uscăciunea invariabil
Genitiv-Dativ uscăciunii invariabil
Vocativ uscăciune invariabil
  1. însușirea de a fi uscat.
  2. senzație puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.).
  3. secetă.


Traduceri

Referințe