vâltoare

română

Variante

• vultoare

Etimologie

Din latină voltoria (< volutus).

Pronunție

• AFI: /vɨl'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului vâltoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vâltoare	vâltori
Articulat	vâltoarea	vâltorile
Genitiv-Dativ	vâltorii	vâltorilor
Vocativ	vâltoare	vâltorilor

1. loc adâncit în albia unui râu, unde apa formează vârtejuri; vârtej format de apă în acest loc; bulboană, bulboacă.
2. (reg.) vijelie.
3. (fig.) zarvă; învălmășeală.

Cuvinte derivate

• învâltori

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online