Sari la conținut

vână

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : vâna, vană, vâna, vana
Sistemul vinelor
Vine
O vână de cuarț
Vinele frunzei

Etimologie

Din latină vēna.

Înrudit cu dalmată vaina, italiană vena, provensală vena, catalană vena, spaniolă vena, franceză veine, portugheză veia și sardă bena, vena.

Pronunție

  • AFI: /ˈvɨ.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vână
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vână vine
Articulat vâna vinele
Genitiv-Dativ vinei vinelor
Vocativ vână vinelor

I.

  1. (anat.) vas sangvin de diferite mărimi, care duce sângele de la organe și țesuturi la inimă; (p.gener.) (fam.) orice vas sangvin; venă.
  2. (pop.) fibră musculară; tendon, zgârci; mușchi.
  3. (pop.) parte a piciorului cuprinsă între genunchi și gleznă; gambă.

II.

  1. (min.) pătură minerală continuă infiltrată între celelalte straturi ale solului; filon.
    O vână de aur.
  2. (hidr.) pânză subterană de apă.
  3. (spec.) șuviță, coloană de lichid; (p.ext.) dâră.
  4. (bot.) nervură.
  5. (bot.) fiecare dintre ramificațiile rădăcinii unui copac.

Sinonime

I.

II.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • A avea sânge în vine = a fi energic, plin de viață
  • A fi numai vână = a fi musculos; a fi foarte iute
  • A-i îngheța (sau a i se slei) cuiva sângele în vine = a-l cuprinde pe cineva groaza, a încremeni de frică
  • A-i se muia vinele (sau picioarele) cuiva = a fi cuprins de slăbiciune
  • (reg.; în legătură cu verbe de mișcare) Cu coada între vine = umilit, rușinat

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Din vâna.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru vâna.

Anagrame

Referințe