De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din vântui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului vântuire
|
f.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
vântuire
|
vântuiri
|
Articulat
|
vântuirea
|
vântuirile
|
Genitiv-Dativ
|
vântuirii
|
vântuirilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a vântui și rezultatul ei.
Traduceri