vârfuț

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Din vârf + sufixul -uț.

Pronunție

  • AFI: /vɨr'fuʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
vârfuț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vârfuț vârfuțuri
Articulat vârfuțul vârfuțurile
Genitiv-Dativ vârfuțului vârfuțurilor
Vocativ vârfuțule vârfuțurilor
  1. vârfuleț.


Traduceri

Referințe