vădrar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vadră + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /və'drar/


Substantiv


Declinarea substantivului
vădrar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vădrar vădrari
Articulat vădrarul vădrarii
Genitiv-Dativ vădrarului vădrarilor
Vocativ vădrarule vădrarilor
  1. (în trecut) persoană însărcinată cu încasarea vădrăritului.


Traduceri

Referințe