vanquish

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza veche vaynquisshen, care provine din franceză vanquir, înrudit cu latină vincere.

Pronunție

  • AFI: /ˈvaŋkwɪʃ/


Verb


Conjugarea verbului
to vanquish
Infinitiv to vanquish
Prezent simplu
pers. 3 sg.
vanquishes
Trecut simplu vanquished
Participiu trecut vanquished
Participiu prezent vanquishing
  1. a învinge, a înfrânge, a cuceri, a supune