vegeo

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

latină

(Latina)

Etimologie

Din indo-europeană *weǵ-.

Pronunție

  • AFI: /ˈwe.ɡe.oː/


Verb

vegeō (infinitivul prezent vegēre, perfectul activ veguī)

  1. a deștepta, a stârni, a excita, a stimula
  2. a fi vioi sau activ

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate