verdeață

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din verde + sufixul -eață.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
verdeață
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ verdeață verdețuri
Articulat verdeața verdețurile
Dativ-Genitiv verdeții verdețurilor
Vocativ verdeață verdețurilor
  1. culoarea verde a vegetației.
  2. (concr.) mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi.
  3. (la sg.) frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete).

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe