vergeluță

română

Etimologie

Din vergea + sufixul -eluță.

Pronunție

• AFI: /ver.ʤe'lu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului vergeluță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vergeluță	vergeluțe
Articulat	vergeluța	vergeluțele
Genitiv-Dativ	vergeluței	vergeluțelor
Vocativ	vergeluță	vergeluțelor

1. vergelușă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• grevatule

Referințe

• DEX '98 via DEX online