vergeluță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din vergea + sufixul -eluță.

Pronunție

  • AFI: /ver.ʤe'lu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vergeluță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vergeluță vergeluțe
Articulat vergeluța vergeluțele
Genitiv-Dativ vergeluței vergeluțelor
Vocativ vergeluță vergeluțelor
  1. vergelușă.


Traduceri

Anagrame

Referințe