vilegiaturist

română

Variante

• viligiaturist

Etimologie

Din vilegiatură + sufixul -ist.

Pronunție

• AFI: /vi.le.ʤja.tu'rist/

Substantiv

Declinarea substantivului vilegiaturist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vilegiaturist	vilegiaturiști
Articulat	vilegiaturistul	vilegiaturiștii
Genitiv-Dativ	vilegiaturistului	vilegiaturiștilor
Vocativ	vilegiaturistule	vilegiaturiștilor

1. persoană care se află în vilegiatură.

Cuvinte derivate

• vilegiaturistă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online