viscolire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din viscoli.

Pronunție

  • AFI: /vis.ko'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
viscolire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ viscolire viscoliri
Articulat viscolirea viscolirile
Genitiv-Dativ viscolirii viscolirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a viscoli și rezultatul ei.


Traduceri