vlăguitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a vlăgui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /vlə.gu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vlăguitor
Singular Plural
Masculin vlăguitor vlăguitori
Feminin vlăguitoare vlăguitoare
Neutru vlăguitor vlăguitoare
  1. istovitor.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
vlăguitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vlăguitor vlăguitori
Articulat vlăguitorul vlăguitorii
Genitiv-Dativ vlăguitorului vlăguitorilor
Vocativ vlăguitorule vlăguitorilor
  1. muncitor care lucrează la prelucrarea pieilor într-o tăbăcărie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe