volițiune
română
Etimologie
Din franceză volition.
Pronunție
- AFI: /vo.li.ʦi'u.ne/
Substantiv
Declinarea substantivului volițiune | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | volițiune | volițiuni |
Articulat | volițiunea | volițiunile |
Genitiv-Dativ | volițiunii | volițiunilor |
Vocativ | volițiune | volițiunilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online