vrac

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
vrac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vrac vracuri
Articulat vracul vracurile
Genitiv-Dativ vracului vracurilor
Vocativ vracule vracurilor
  1. mod de depozitare și de transport în grămezi neordonate și fără ambalaj al unor materiale sub formă de pulbere, granule sau bucăți.


Traduceri

Referințe