zăcământ

română

Etimologie

Din a zăcea (după franceză gisement).

Pronunție

• AFI: /zə.kə'mɨnt/

Substantiv

Declinarea substantivului zăcământ
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zăcământ	zăcăminte
Articulat	zăcământul	zăcămintele
Genitiv-Dativ	zăcământului	zăcămintelor
Vocativ	zăcământule	zăcămintelor

1. acumulare naturală de substanțe minerale utile, cu forme și dimensiuni variate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online