zarafir

română

Etimologie

Din turcă zer „aur”, română fir.

Pronunție

• AFI: /za.ra'fir/

Substantiv

Declinarea substantivului zarafir
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zarafir	zarafiruri
Articulat	zarafirul	zarafirurile
Genitiv-Dativ	zarafirului	zarafirurilor
Vocativ	zarafirule	zarafirurilor

1. (pop.) fir de aur; (p.ext.) stofă țesută cu astfel de fir; brocart.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online