zbici

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /zbiˈtʃi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) zbici
Infinitiv a (se) zbici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) zbicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) zbicească
Participiu zbicit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a (se) usca (la suprafață); a (se) zvânta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /zbiˈtʃi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) zbici
Infinitiv a (se) zbici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) zbicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) zbicească
Participiu zbicit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o strânsoare.


Traduceri

Etimologie

Din prefixul s- + bici.

Pronunție

  • AFI: /zbitʃʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
zbici
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zbici zbice
Articulat zbiciul zbicele
Dativ-Genitiv zbiciului zbicelor
Vocativ zbiciule zbicelor
  1. (înv. și reg.) bici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe