zburătuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a zburătui.

Pronunție

  • AFI: /zbu.rə.tu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
zburătuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zburătuire zburătuiri
Articulat zburătuirea zburătuirile
Genitiv-Dativ zburătuirii zburătuirilor
Vocativ zburătuire zburătuirilor
  1. (rar) acțiunea de a zburătui și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe