zburături

română

Variante

• zburători

Etimologie

Din zburătură.

Pronunție

• AFI: /zbu.rə.tu'ri/

Verb

Conjugarea verbului zburături
Infinitiv	a zburături
Indicativ prezent pers. 1 sg.	zburăturesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să zburăturească
Participiu	zburăturit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (rar) a străbate aerul; a zbura.
2. (v.tranz. și intranz.) (pop.) a zburătăci.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online