îndrăzneț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a îndrăzni + sufixul -eț.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.drəz'neʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îndrăzneț
Singular Plural
Masculin îndrăzneț îndrăzneți
Feminin îndrăzneață îndrăznețe
Neutru îndrăzneț îndrăznețe
  1. care nu se teme de greutăți și de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor.
  2. (adesea adverbial) original; excentric.
  3. care își îngăduie prea multe; obraznic.


Traduceri

Referințe