şehir

De la Wikționar, dicționarul liber

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din turca otomană < persană شهر (šahr).

Pronunție

  • AFI: /ʃe.hiɾ/


Substantiv

şehir, pl. şehirler

  1. oraș, urbe, polite

Sinonime

Cuvinte compuse