șepcuță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din șapcă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /ʃep'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șepcuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șepcuță șepcuțe
Articulat șepcuța șepcuțele
Genitiv-Dativ șepcuței șepcuțelor
Vocativ șepcuță șepcuțelor
  1. diminutiv al lui șapcă; șapcă mică.


Traduceri

Referințe