șrotuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din șrot.

Pronunție

  • AFI: /ʃro.tu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șrotuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șrotuire șrotuiri
Articulat șrotuirea șrotuirile
Genitiv-Dativ șrotuirii șrotuirilor
Vocativ șrotuire șrotuirilor
  1. operație care constă în zdrobirea și cernerea cerealelor prin site din ce în ce mai dese.


Traduceri

Referințe