ștecălire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ștecăli.

Pronunție

  • AFI: /ʃte.kə'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștecălire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștecălire ștecăliri
Articulat ștecălirea ștecălirile
Genitiv-Dativ ștecălirii ștecălirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ștecăli și rezultatul ei.


Traduceri